http://www.youtube.com/watch?v=fygBE8dNawU
Suntem oameni...cu bune si rele,suntem oameni. Aveti idee cat de mult inseamna asta? Cate mecanisme, idei, trairi, sentimente si nebuloase ascunde chestia asta?! Cata panica, ura, iubire, zambet zace-ntr-un om?
Pe mine asta ma ucide...faptul ca suntem oameni...faptul ca suntem mai inexplicabili decat universul. Ma debusoleaza sa nu pot sa inteleg de ce sunt urat sau iubit, sa nu inteleg de ce provoc o reactie sau alta...
Asta m-a adus unde sunt astazi aici...om-ul din mine care intreaba prea mult, om-ul din tine care intreaba prea putin. Om-ul din el care nu vrea sa stie cum,de ce, sau care sunt urmarile, ci doar vrea. Om-ul care de multe ori nu stie ce vrea, dar VREA! Dar si om-ul din mine vrea. Vrea si crede ca stie ce vrea, dar un alt "om" refuza. Refuza sa fie OM, el vrea doar sa fie om. Si om-ul din tine, din el sau din ea, ii refuza om-ului din mine dreptul sa fie OM. As vrea sa pot sa-ti explic ca simte si ce traieste om-ul din mine, in corelatie cu om-ul din tine. Dar nu pot. Pot doar sa vad cum om-ul din mine plange,si urla si tipa...caci vrea, caci nu poate, caci alt om nu il lasa.
Si cel mai trist e cand vezi OM-ul, iar cand te uiti a doua oara te asteapta cu un zambet senil om-ul. E ca si cand ti-ar promite bunica-ta clatite, iar cand ti le-ar pune in fata, ar fi umplute cu pasta de dinti. Cum ti s-ar strepezi dintii! Da' sa vezi ce aiurea e sa ti se strepezeasca sufletul. Sa vezi ce nasol e sa cauti cu disperare OM-ul, iar om-ul sa-ti spuna ca OM-ul nu e acasa. Sa suni si mesageria vocala sa-ti spuna acelasi lucru.
Cand omul moare, raman doar OM-ul si om-ul. Ai grija pe care din ei vrei sa-l ucizi la timp.
Invata sa te cunosti, sa te analizezi, sa iti cunosti greselile si minunile, pentru a ascunde om-ul intr-un congelator insipid si a putea fi OM-ul care vrei sa fii.
FIN.
